Defecți
și Perfecți. Trăim într-o lume a etichetelor. Ne uităm la un om și ne dăm cu
părerea despre caracterul lui, fără să avem habar cine este și ce l-a făcut să
fie omul de azi. Etichetăm, judecăm, blamăm, pedepsim, ironizăm... Bineînțeles,
noi facem totul corect, ceilalți sunt cei care greșesc.
Vă sună cunoscut? Asta
este societatea în care trăim. Tocmai de aceea, când m-am apucat de citit
Defecți, o disptopie în care oamenii sunt împărțiți în aceste două categorii,
asemănarea cu societatea și cu oamenii noștri m-a izbit din plin. Nu, noi nu îi
înfierăm pe cei Defecți, doar îi arătăm cu degetul și facem tot posibilul să ne
îndepărtăm de ei, să nu avem de-a face cu ei. Cu ce suntem diferiți față de cei
ce îi înfierează?
Din cauza mai multor decizii greșite ale conducătorilor
țării, situația financiară a ajuns într-un impas. Pentru a împiedica oamenii
care greșesc să mai ajungă la conducerea țării, guvernul a format Ghilda, care
are rolul de a găsi Defecții și de a îi "însemna". D-ul pe care îl primesc,
în funcție de greșeală, face din ei niște proscriși. Trăiesc în aceeași
comunitate, dar sunt obligați să respecte alte reguli, mult mai stricte. Viața
le este total schimbată, din cauza unei decizii proaste.
” Pentru decizii
greșite, pe tâmplă. Pentru minciună, pe limbă. Pentru furt, pe palma dreaptă.
Pentru lipsă de loialitate față de Ghildă. pe piept, în dreptul inimii. Pentru
încălcarea regulilor societății, pe talpa dreaptă.”
Celestine vrea să fie
perfectă. La cei 17 ani ai săi, susține cu, toată ființa ei, sistemul și crede în
el. Este iubita lui Art, fiul judecătorului Crevan, cel care conduce Ghilda.
Părinții săi sunt la fel de perfecți și trăiesc într-o monotonie frumoasă.
Când
Celestine ia decizia să ajute un bătrân Defect, în autobuz, viața ei se va schimba
și va deveni un calvar. Este închisă și trimisă în judecată. Crevan îi propune
să mintă, pentru a o scăpa de stigmatul de Defect, însă Celestine știe că nu a
făcut nimic greșit și începe să se îndoiască de regulile Ghildei. Pentru că are
curajul să nu i se supună lui Crevan, Celestine este singurul om din istorie
care primește 6 semne. Toate cele 5, pe care le știe toată lumea, plus unul pe
șira spinării, făcut chiar de Crevan și neconsemnat în fața mulțimii.
La nici
18 ani, întreaga viață îi este dată peste cap. Cei ce o plăceau o disprețuiesc
acum, nimeni nu vorbește cu ea decât pentru a o umili, iar Crevan încă încearcă
să o distrugă. Își va plânge de milă sau va încerca să lupte, să schimbe ceva?
M-a surprins plăcut noul stil al Ceceliei Ahern. Abia aștept să citesc volumul
2. Mulțumesc, Editura All! Dacă v-am făcut curioși, puteți achiziționa cartea
de aici.
Etichete: Cecelia Ahern, Distopie, Editura All, Recenzii, Young Adult