Ziua Recunoștinței - A. M. Homes

Apărut la Editura Univers, în 2015, Ziua Recunoștinței este " un roman cu o asemenea intensitate narativă; o relatare necruţătoare a unui an catastrofal, violent, comic şi sumbru totodată, aducător de profunde schimbări în viaţa unei familii americane disfuncţionale. De‑a dreptul uimitor.“ (Salman RuShdie)

Care este rețeta dezastrului? Să te culci cu soția fratelui tău? Să provoci, fără să îți dai seama, moartea acesteia? Să ai apoi grijă de nepoții tăi, a căror mamă e moartă din cauza ta și al căror tată e la închisoare? Combinați-le pe toate...și îl veți descoperi pe Harold Silver, personajul nostru principal.

Harold și George sunt doi frați ciudați, asemănători, dar diferiți în multe privințe. Harold este profesorul retras, pasionat de istorie și de Nixon, cu o viață monotonă, mereu în umbra exuberantului George, un angajat de succes la o firma de televiziune.

George are un accident, în urma căruia omoară o familie (doar băiatul, Ricardo, rămâne în viață). În timp ce George era în spital, Harold o consolează ceva mai mult pe sotia acestuia, Jane. Însă când George evadează din spital și în găsește pe cei doi în pat, viața tuturor se schimbă. 

George o ucide pe Jane și este internat într-un sanatoriu, cei doi copii ai lor, Nate (13 ani) și Ashley (11 ani), rămânând tocmai în grija lui Harold, vinovat și el, în mare măsură, de moartea mamei lor.

Urmează o perioadă de acomodare pentru toată lumea, acceptată la suprafață, fără prea multe întrebări, dar care naște frustrări, schimbări de comportamente, naște noi oameni.

Harold rămâne fără soție, fără serviciu, însă îi câștigă pe cei doi copii și îsi dă seama că asta îi lipsea, că asta îl implinește.

Personajele sunt ciudate, pline de frustrări, nebunia e prezentă în familie, într-o măsură mai mică sau mai mare. Avem parte de comportamente ciudate, care sunt prezentate cu o lejeritate atât de mare, de parcă ar fi cele mai naturale lucruri.  

Mi s-a părut ciudat cât de ușor au acceptat copiii situația, cât de ușor l-au acceptat pe Harold și s-au atașat de el, deși perfect conștienți de întreaga situație.

Romanul nu este unul lejer, care să îți dea o stare de bine. Din contră, te face să te indignezi, să gândești, să tragi concluzii. Sunt tratate subiecte dure: violență, nebunie, sex, desfrâu, imoralitate, amestecate cumva cu inocența copilăriei, dragoste și atașament, responsabilități și schimbări.

Este un roman altfel, ciudat, dar care te trezește la realitate. Autoarea nu se sfiește să spună lucrurilor pe nume și ne aduce în vedere lucruri care se întâmplă zi de zi, cu sau fără voia noastră.